Toata lumea la Castane.ro!

 Ti-ai dorit vreodata sa primesti toamna castane in cornet? Coapte, fierbinti, aromate. Si daca castanele din cornet sunt goale pe dinauntru? Si parea totul atat de frumos. 

Depinde din ce parte a Romaniei esti, sigur cuvantul "castane" are si un sens conotativ - poate o "castana" era o bataie incasata de la fratele mai mare, sau, o "castana fierbinte" era un pont pentru o mega oportunitate. 

Eu sunt o mama singura, cu un copil de 2 ani. Am un loc de munca stabil, dar sunt multe cheltuieli neprevazute: in luna octombrie am dat 600 de ron pe un aparat de aerosoli si 3 retete diferite de medicamente, deoarece baietelul meu a avut o raceala care a degenerat pana in pneumonie. Aceasta a fost castana goala pe dinauntru - octombrie parea o luna minunata de toamna, dar pentru mine a fost oribila si inspaimantatoare. 

Va dati seama ca astfel de cheltuieli ma dau pe spate. Noroc ca am vazut pe un grup de mamici o oferta la scutece 1+1 - am mers sa ma aprovizionez. Am primit pe e-mail de la un hypermarket o invitatie sa vad promotiile lor de 50% reducere la diverse preparate alimentare. M-a sunat o amica din Brasov sa imi spuna ca un anume lant de farmacii are preturi mici si stoc mare la anumite produde folosite curent de bebelusi.  M-au ajutat sa raman la linia de plutire. Nu a trebuit sa fac nimic pentru a stii unde gasesc produsele mele preferate si necesare  - la cel mai bun pret al zilei. Si acestea au fost niste mega ponturi - castane fierbinti. 

Aveti si voi un cerc social pe care va puteti baza sa aflati unde gasiti cel mai bun pret al momentului la anumite categorii de produse: haine, electronice, jucarii si poate chiar si servicii?  Sau voi sunteti cel care afla ponturile primul si da sfoara-ntre prieteni?  Oricare ar fi situatia voastra, sigur conceptul celor de la "Castana.ro"  iti va fi folositor : o platforma unde poti sa impartasesti ofertele sau te poti inspira sa gasesti ceva util la un pret fantastic. 

Ca sa postezi ofertele, te inscrii in mai putin de 1 minut. Poti posta o oferta si in maxim o zi se aproba - uneori, chiar mai repede. 

Si cum va stii platforma ca o oferta este ca un Black Friday, oricand in an? Prin votul comunitatii: fiecare vizitator sau user poate vota, si, un vot in plus o va face mai "fierbinte" - pe sistemul gradelor. Cu cat este mai fierbinte, cu atat este mai validata de comunitate si este mai evidentiata. O oferta care nu primeste voturi incalzitoare, ba mai mult este considerata o oferta proasta de catre membrii comunitatii, va fi treptat exclusa din lot. 

Poti sa vezi ofertele si fara cont, dar, eu zic ca merita sa te inregistrezi - si chiar sa publici oferte, pentru ca cei de la Castana.ro cauta 50 de experti in oferte  - si sunt foarte generosi:primii 50 utilizatori înscriși pe Castana.ro, care contribuie cu minim 10 oferte apreciate de comunitate (minim 10 voturi pozitive), vor primi automat un voucher în valoare de 50 ron pentru cumparaturi efectuate pe platforma eMAG.

 Ca sa rezum: merita sa arunci un ochi pe Castana.ro pentru ca e un site nou, cu ambitii mari ( sa iti aduca bucuria preturilor reduse, fara stresul ca trebuie sa cauti mult si bine pentru ele), cu oferte relevante pentru comunitate  - adaugate si votate de comunitate . Ofertele se pot filtra repede si te ajuta sa economisesti bani. Site-ul merge bine, inregistrarea e rapida - iar daca ai de impartit oferte, este posibil sa fi si recompensat ( azi, cand scriu eu articolul 9 din cei 50 de experti au fost gasiti - cine stie, poate tu vei fi urmatorul). Si, au si un newsletter "Best of 50's" unde primesti saptamanal cele mai bune 15 oferte! ( eu ma abonez doar ca sa am un singur e-mail, dintr-o parte, decat 5-6 de la furnizori diferiti). 

Spune-mi, tu unde cauti ofertele? 

Sa bem inspiratie!

Salut!

La mine pe blog cred ca ai observat ca sunt ideilei mele. Pur si simplu mi se intampla viata, si realizez ceva si degetele mele vor sa impartaseasca lumii intregi ce am ruminat. Uneori insa, am parte de provocari de la colaboratorii mei - asa se intampla si azi, cand prietenii de la Blogal Initiative m-au provocat sa ma gandesc la " ce inseamna pentru tine o apa de calitate".

Nu stiu daca putea exista o intrebare mai pe sufletul meu. Apa merita toata dragostea si admiratia noastra pentru ca apa este viata. Si, cred ca orice om din on-line vrea sa fie asemei lui Cristiano Ronaldo - si sa "faca reclama" apei. Uneori, lucrurile cele mai pure si cele mai sanatoase sunt uitate undeva sub praful reclamelor produselor mai putin sanatoase. 

Dar cred ca apa nu are nevoie de reclama. Pentru ca apa pur si simplu este parte din noi. Fiecare celula a noastra traieste cu apa. Oricat de multe alte lichide ar fi in jurul nostru, corpul ne cere apa. Fericiti cei care isi asculta corpul. 

Eu il ascult cu drag, si corpul meu ma rasplateste: ten luminos, riduri mai putin adanci si ... poate nu va veni sa credeti - dar, pofta de viata si putere de munca. Acestea sunt cateva dintre beneficiile pe care le am datorita faptului ca beau apa. Minim 30 ml/ kg corp /zi se recomanda sa consumam pentru functionarea optima a organismului. 

Probabil ca cei mai multi dintre voi ati mers prin drumetii montane si ati baut o apa pura de izvor. Rece, cristalina, care deborda de energie – pentru ca se zbatuse sa iasa la suprafata! O apa care de indata ce ati baut-o ati simtit-o peste tot in corp. Este o senzatie unica sa mergi cativa kilometric, printre peisaje care iti rapesc privirea si, la un moment dat sa vezi un izvor si sa-ti astamperi setea.

Eu traiesc zilnic aceasta experienta – fara a fi nevoita sa parcurg cativa kilometric, pentru ca Borsec, Regina Apelor Minerale, reuseste sa cuprinda acest gust unic de munte in produsele lor: Apa minerala naturala plata si Apa minerala naturala natural carbogazoasa.

Pe langa acest gust deosebit, care se raspundeste in fiecare celula a corpului meu, Borsec ofera produsele sale si in sticla de sticla, nu doar PET – ceea ce pentru mine este un semn si al calitatii ( pastreaza mai bine proprietatile apei) – cat si de respect pentru natura. Poate va mai amintiti cum mergeam in copilarie sa cumparam apa la sticla de sticla si trebuia sa asteptam pana acasa ca sa o deschidem cu un desfacator. Acum, sticla de sticla are un dop infiletabil – asa ca este mult mai usor sa savurezi o apa de calitate oriunde.

Borsec a evoluat si a tinut pasul cu timpul, totodata pastrandu-si si calitatea. Este un lucru mare pentru un brand romanesc care de 215 ani aduce un strop de sanatate si puritate in casele romanilor, direct din muntii Borsec.

215. 215 ani de traditie si prestigiu. Viata mea, a mamei mele, a bunicului meu, si a inca 2 generatii puse la un loc. Ma cuprind fiorii doar cand ma gandesc cate calitati au apele minerale Borsec, deoarece reusesc sa se fie in inimile si casele romanilor constant. Si strainii stiu acest lucru: Borsec a primit numeroase distinctii international, inclusiv cea de Regina Apelor Minerale ( Viena, 1873).

 

Nu stiu daca te-ai gandit vreodata mai  mult de 5 secunde la apa pe care o consume, la puritatea si sanatatea din paharul tau.  Eu m-am gandit si sunt bucuroasa ca pot sa aleg un produs care le are pe toate: puritate, sanatate si imi ofera si o varianta prietenoasa cu mediul inconjurator: Borsec.

 

Mai jos va las cateva poze cu ipostaze in care apa minerala Borsec este langa mine. Prima este din bucataria mea, dupace am facut curat in ea prima data. Am preferat sa o “stropesc” cu apa minerala cu zmeura, in locul unei sticle de sampanie.

Urmatoarele poze … veti intelege singuri 😉

 

Sper ca ale mele ganduri sa ajunga la voi in inima, si, daca pana acum nu v-ati gandit ca alegand o apa minunata, va faceti un bine, sper ca de acum inainte sa alegeti constient. Sa bem ( pentru) inspiratie!

Azi mananci "Cu mine"!

Mereu mi-am dorit un restaurant doar al meu. Si, aproape ca am avut. De ce spun aproape? Pentru ca am avut si operat 2 pizzerii axate preponderent pe delivery. Si atunci cand faceam livrari la domiciliu, chiar daca eram autorizati ca restaurant, rar ajungeam sa vorbesc si sa ii vad pe clienti cum se bucura de mancare. 

Am avut o pizzerie care facea livrari la domiciliu in Cluj, cu 2 asociati. Doar ca nu a functionat colaborarea. Vedeam lucrurile prea diferit. Am oprit proiectul dupa 4 luni, mi-am luat cateva invataturi si am mers mai departe, si am accesat un proiect european.

Acum am o pizzerie care face livrari la domiciliu in Oradea, cu un asociat. Si aici sunt destul de nefericita. Afacerea in sine nu merge prea bine. Problema cea mai mare nici nu stiu care e: pandemia Covid-19 sau faptul ca eu si asociatul meu nu ne mai intelegem bine, el are problemele lui emotionale si eu...eu nu stiu daca am timp sa investesc cat as dori in afacere, asa ca ma blochez si nu mai pot sa fac nimic. 

Dar am nevoie de asociatul meu in afacerea de-acum - pentru ca el are experienta de 10 ani in domeniul livrarilor la domiciliu si al gatitului in ritm alert si in volume mari, iar eu n-am. Stia de visul meu de a avea un restaurant - cu mese unde oamenii sa poata manca, si pana in 15 martie 2020 a fost de-acord sa urmam acest plan: cateva mese unde lumea sa poata sta si manca, si o bucatarie mare si frumoasa, de unde sa se livreze mancarea la domiciliu. In 13 martie 2020 chiar avusesem primul nostru grup mare: o rezervare de 16 oameni... si, si au aparut 22. Nu mai aveam locuri pentru ei, unii stateau in picioare, radeau, vorbeau tare, la final ne-au aplaudat pentru mancarea delicioasa de am crezut ca vor chema vecinii politia - ca deja trecuse ora de inchidere. 

Totul parea ca merge bine, dar a venit COVID-19 si mi-a spus ca el, asociatul meu,  nu mai doreste oameni inauntru, ca e prea riscant, prea complicat - ca el nu stie cu oamenii si nici nu stie ce-o sa fie. 

Cu clienti inauntru, sau doar livrare la domiciliu, cert este ca azi nu ne merge prea bine. 

Asa ca aici si acum, putin macar, as vrea sa visez. Sa visez ca am curajul sa plec din acest cosmar care imi suge orice urma de energie si sa fac ceva bun pentru sufletul meu. Vrei sa visezi cateva minute cu mine? 

Daca as mai avea ocazia sa accesez o suma de bani, as intra in afaceri - pentru prima oara in 5 ani, singura. E bine sa ai asociati, dar sa gandeasca preponderent ca tine: mai ales in extreme: ce faci cand e cel mai rau si cel mai bine. Inca nu am gasit, asa ca acum as merge singura. Si cred ca am invatat suficient incat sa imi fie, in afaceri, bine. 

Mereu mi-au placut momentele de poveste cu oamenii si mi-a placut mult sa mananc. Cand eram mica visam ca am un restaurant al meu. Fizic, cu mese, cu multi oameni  - cu un hotel. Practic nu visam, imi traiam visul, asa cum sunt copii care se joaca de-a doctorul, asa ma jucam si eu de-a restaurantul. Nu gateam, eram cumva proprietar si "maitre d'hotel" - fara sa stiu ca aceste pozitii exista. Era pur si simplu naturalul meu. 

 Anii au trecut, si mi-am dezvoltat calitatile de gazda si capacitatea de a oferi sfaturi bune oricui, fie ca erau clienti, colegi, parteneri de calatorie, si am simtit ca a venit momentul sa ma asez. Sa am locul meu. Un loc de poveste cu poveste. Un colt de oras unde sa impart tot ce am strans de-a lungul a 20 de ani de calatorii in jurul lumii. 

Gatesc putin si foarte bine. Am un portofoliu de cateva retete care incalzesc suflete: supa de mustar - din calatoriile mele prin Olanda, clatitele sarate din Sri Lanka, salamul de biscuiti cu pireu de castane pe care il pregateam in copilarie cu bunica si mama... si inca cateva secrete pe care daca cititi meniul le veti vedea. 

 Si ce as face cu ele? as avea un spatiu mic, intim - cu un decor banal, cu o masa cu 4 scaune - la care sa stea 2 oameni: clientul si eu. De fapt, clientul si cu mine. Dar suna asa de bine clientul si Eu. Localul s-ar numi "Cu mine" , si acesta ar fi specificul: am manca impreuna, am sta sa povestim, sa ne bucuram de mancare buna si de cateva clipe care sa nu treaca pe repede inainte. Un restaurant care sa serveasca un singur client pe zi? Si cat ar avea de incasat? Din ce s-ar trai? 

Eh, asta ar fi clar pentru sufletul meu cel mai profund. Ar plati cat ar dori. Unii poate ar da 100 de ron, alti 10 ron, altii 1000 de euro - in functie de cati bani au in acel moment. 

Si din ce as trai? Si din ce mi-as castiga renumele? Daca seara as imparti-o cu o singura persoana care ar vrea sa manance si sa povesteasca cu mine, in timpul zilei as vinde un preparat dupa o reteta italieneasca care m-a facut sa iubesc un tinut intreg: farinata la felie. Calda, buna, de post, fara gluten si fara lactate. Se distinge dintr-o mie! Este iubita si apreciata de oameni din toate mediile sociale - cu sau fara restrictii alimentare. Farinata musai sa fie acompaniata de o cafea minunata ( sfat pentru cei care vor o afacere in HoReCa: daca este buna si la un pret corect, cafeaua "prinde" ). 

 Cred ca visul meu ar incapea intr-un spatiu de 30 de mp2. Stiu deja de ce as avea nevoie: un cuptor de pizza, cu o capacitate de 6 pizze si o masa de pizza. Aici as face farinata si as pregati ingredientele pentru felurile din meniu. As lua o masina de gatit cu 2 ochiuri: visul este sa gatesc pentru doi oameni deci 2 ochiuri sunt suficiente. Dat fiind specificul acestei afaceri, un singur frigider mi-ar fi suficient, dar as lua un frigider de 700 litri. Si as investi putin mai mult si as lua unul cu 1 usa de sticla - ar fi mai de impact si e folositor  - stii din prima unde mergi cand deschizi usa ( as lua din start si un igienizant pentru frigider - e bine sa il ai de la inceput la tine in bucatarie).  Daca am spus de cafea, bineinteles ca as lua un automat de cafea. Si, pare ca am terminat nu? Gresit - mai este nevoie de o hota de perete, un feliator de mezeluri, o masina taiat de legume - sunt toate foarte utile. In functie de cati bani as avea ramasi, as lua si o masina de spalat vase - pentru mine spalatul vaselor este un chin, asa ca daca pot automatiza ceva, si scapa de 30-60 de minute de frecat, ar fi minunat. Deja am cutitele mele speciale de bucatarie, daruite de un chef bucatar pe care il admir. 

 Pentru masa si cele 4 scaune m-as plimba prin satele uitate din Apuseni, si as cauta acolo, ceva cat mai rustic, cat mai vechi si cu o poveste. Tot ce am nevoie in bucatarie as gasi la GGM Gastro. 

 Iti multumesc cititorule ca ai visat cu mine. Adevarul e ca visele idilice cand gatesti de placere si vin pasarelele sa cant cu tine asemeni Cenusaresei, sunt in 99,99% dintre cazuri doar vise. Daca vrei sa ai o afacere in bucatarie - sa stii ca va trebui sa muncesti. Va trebui sa te aprovizionezi, sa faci inventar, sa pregatesti, sa gatesti, sa cureti - vai, cat va trebui sa cureti: zi de zi si non-stop (asta daca esti ca noi si iti place sa iti respecti clientii - si poate n-ai sa crezi, dar  murdaria asta e pacatoasa rau, se ascunde peste tot, si daca nu o indepartezi la timp, iti strica utilajele) .  Dar, daca esti fascinat de acest domeniu vei fi inundat de bucurie. 

 Cum spuneam: iti multumesc inca o data ca ai visat cu mine.  Parca ma simt si eu putin mai bine cand trebuie sa ma trezesc la realitate, si cine stie, poate ca maine nu imi vor "cadea din cer/proiecte" bani, dar cu siguranta pot sa fac un pas spre a fi mai aproape de visul meu. Stai aproape sa vezi care va fi acest pas, si sper ca peste 2 ani vei ajunge sa mananci " Cu mine"!

P.S. aceasta confesiune a fost provocata de SuperBlog 2021. 

Inscriere SuperBlog 2021

 De ce m-am apucat sa scriu?

 

Pentru ca aveam atatea ganduri in mine pe care nu aveam cum sa le impartasesc – si sincer, o parte dintre gandurile noastre nu ar trebuie sa fie impartasite, nu ar trebui nici macar sa ajunga la noi in cap… dar ele, gandurile, nu tin cont de ce ar trebui si nu ar trebui, si pur si simplu apar.

 

Mi-am dorit foarte mult sa pot sa folosesc acest talent de-al meu de a gandi – poate chiar de a supra analiza, si sa ma ajut cumva. Si erau atatea lucruri in lume care ma enervau complet, ca am zis ca nu am timp sa le rezolv fizic pe toate, dar poate, daca scriu pe blog, cine stie – mesajul ajunge unde trebuie.

Ah, si am apasat butonul “publica” de foarte multe ori pentru ca doream bani si faima, si stiam ca daca raman articolele doar la mine in cap, sau in draftul de la blog, nu prea aveam cum sa am nici bani, nici faima, nici impact. Dar faima si banii nu au venit – cred ca din mai multe motive: 1) nu am fost constanta – majoritatea publica si publica si publica si scriu si blogul este o a doua lor natura 2) nu a fost sa fie – exista si “one hit wonders” – dar, aia nu am fost eu.

 

Activitatea mea de blogger mi-a adus cat de cat satisfactii morale si materiale in sensul ca am putut cat de cat sa imi ordonez gandurile – sa imi testez impoteza ( o scriu imediat) si sa castig concursuri, sa primesc premii etc.

 

Ipoteza era ca pot sa scriu un articol din maxim 3 paragrafe consistente si eventual 1-2 randuri de inceput/incheiere: un paragraf despre corp, un paragraf despre minte si unul despre suflet  - toate avand un fir rosu. La inceput a fost relative usor, dar, pana la final, s-a cam pierdut. Au fost niste factori cumulati – scriam si multe advertoriale care cereau un numar de cuvinte – care ocupau mai mult de 3 paragrafe, si, ei bine, de acolo s-a pierdut totul. Atunci cand nu scriam advertoriale reuseam sa scriu 3 paragrafe, dar, erau scurte – doar cat sa prezinte un fapt si sa te puna pe ganduri.

 

Si viata mea din afara blogului a inceput sa aiba nevoie de mine din ce in ce mai mult, asa ca pe blog am scris din ce in ce mai putin… pana azi, cand am revenit ( cred eu ca pentru scurt timp).

Am revenit ca sa anunt ca ma inscriu si voi concura la cel putin o proba din Super Blog 2021.

Atat. Sper sa va placa ce am de scris.