duminică, 2 decembrie 2018

In viata asta am sa devin vegana

Alegerile mele din ultimii ani se concentreaza pe crearea de armonie intre mine: corpul meu, mintea mea, sufletul meu, si tot ceea ce ma inconjoara. Eu postesc de foarte multi ani: la inceput a fost miercurea si vinerea, dupa care au intrat primele si ultimele saptamani din Posturile mari si dupa aceea toate Posturile mari de peste an.

Cand mananci de post, cunosti oameni care mananca la fel ca tine - cu restrictii: unele din credinta (posturi,  vegetarieni etc.) , altele de nevoie ( alergici la gluten, intoleranti la lactoza etc.). Asa am cunoscut multi oameni care au renuntat complet la produsele de origine animala, oameni care aratau cu 5-10 ani mai tineri, care nu erau infometati - si ma minunam. Eu, cand incepusem sa postesc, aveam cateva optiuni limitate : legume si fructe crude, cartofi - foarte multi cartofi, ghiveci de legume, orez, varza, paine cu margarina, apa si ceai. Cateodata mai erau si cativa biscuiti cu gem, dar, parca multa mancare nu prea avea gust - si de multe ori se "cerea" putina afumatura in varza, sau un ochi prajit la cartofi sau o felie de cascaval peste painea cu margarina. Cei care isi permiteau, isi luau lapte de soia din acela bun si scump, imbunatatit cu cocos si migdale. Noi, astia saraci, ne luam lapte de soia ieftin si cu un gust de zahar puternic. Eu preferam sa beau apa decat asa ceva.

Dupa un post mai prelungit, in care am consumat doar legume si fructe, organismul meu mi-a transmis multe mesaje de multumire : riduri mai putine, vitalitate mai multa, un abdomen mai tras de spate, o piele mai fina. Singurele lucruri de care mi-a "transmis" ca ii era dor, erau chefirul si iaurtul. Am reintrodus treptat alimentele de origine animala in alimentatia mea, dar am renuntat la laptele de vaca ca atare, si mi-am promis ca voi manca maxim o data pe zi carne. Nu pentru ca nu imi placea, ci pur si simplu pentru ca nu vedeam un beneficiu in a manca de mai multe ori pe zi carne. In cateva luni am observat ca tonusul meu se imbunatatise si mai mult, parul meu era mai sanatos si mai stralucitor ca niciodata si eu eram mai calma. 
Interesant, mi-am spus, si am continuat cu viata mea. Lucrurile merg bine - iar anul acesta am fost la 2 nunti unde mirii erau vegetarieni, asa ca si meniul a fost fara carne - si mi-a placut. Cred ca omenirea se indreapta din punctul acesta de vedere in directia buna. Nu, acest articol nu este despre cum ar trebui cineva sa renunte la carne si la preparate de origine animala, nu acest articol este despre de ce cred eu ca viata mea se indreapta in directia veganismului.
Nu stiu daca voi ati tras cu ochiul la retetele vegane de pe internet - curcubeu in cerul gurii se pot numii linistit majoritatea acelor preparate: avocado, nuci de cocos, migdale, fructe de padure - cate si mai cate.

Ma vad la 80 de ani, ca o bunica care arata mai mult a mamica decat a pensionara obosita, cu 10 nepoti in jurul meu, care toti imi aduc fructele, legumele sau nucile lor preferate ca sa facem un mic dejun delicios cu ele. Pentru aceasta placere a noastra, o sa folosesc si atunci, ca si acum, un storcator prin presare la rece, Hurom. De ce Hurom? Pentru ca ei au inventat Slow Sqeezing System - adica un sistem inovator de stoarcere lenta prin presare la rece, pentru ca acest proces, procesul traditional, nu distruge nutrientii din ingredientele folosite - avand astfel cu pana la 6 ori mai multe vitamine, minerale si enzime, decat sucul obtinul la un storcator obisnuit.  Ce poate fi mai frumos, decat sa te simti bine in pielea ta, cu familia langa tine - si toti sa fie sanatosi si voiosi, din cauza ca tu ai grija de ei cu preparatele tale? Orice zi incepe mai bine cand suntem toti sanatosi - desi poate ca un simplu pahar de suc nu face chiar atat de multe. Hurom este o filozofie de viata si ma bucur ca noul lor Hurom H-Al in One, cu garantie la motor de 10 ani,  face parte din viata mea.

Articol scris pentru Super Blog 2018.

3 comentarii: