Am o casuta mica,

Asa si-asa,
Si de fum nu mi-e frica,
Asa si-asa
Cu AIA Proiect eu am lucrat,
Si Casa in Camin, mi-am transformat!

Dragii mei, daca ati auzit de Gasca Zurli - sigur ati cantat putin in capul vostru. Si chiar daca nu ati auzit de Gasca Zurli si nici nu va place sa fredonati, poate ca v-am trezit o emotie cu propozitia "am o casuta mica": asa-i ca toata lumea isi doreste un locusor unde sa se simta acasa? Pentru ca acasa ne taram dupa o zi de munca in care am reusit sa nu jignim pe nimeni, desi erau destui care s-au jucat cu nervii nostri; acei patru pereti devin castelul nostru, unde putem sa avem perne pufoase sau ultima generatie de PlayStation iar "Camin nostru" exista atunci cand putem sa ne plimbam fara machiaj pentru ca suntem in siguranta. 

De ceva vreme vreau sa imi cumpar un apartament, pentru ca in ultimii 13 ani am locuit in camin sau in chirie si sincer, m-am saturat de mutat, cel mai mult m-am saturat de sortat, strans si impachetat doar pentru a despacheta si aranja totul intr-o noua locatie. Daca in chirie ar fi ca la hotel, sa aibe tot ce ii trebuie si hainele mele ar ajunge singure in dulapuri si bucataria ar fi dupa chipul si asemanarea mea, ar fi ideal. Dar nu este asa. 

Momentan locuiesc la Cluj, unde chiriile incep pentru un apartament de 2 camere de pe la 200 de euro - dar se termina la 1000-1500 de euro, in functie de cum crede proprietarul ca isi poate valoriza spatiul  ( asta ca sa nu spun "cum ii poate stoarce pe fraieri de bani). Momentan traiesc intr-un apartamen normal pentru care platesc in jur de 300 de euro/ luna impreuna cu iubitul meu. Pentru cum arata nu e mult, dar e mult comparativ cu rata de pe care o plateste un prieten de-al meu pentru un apartament la fel de dotat , mai nou si mai dragut in Bucuresti. E mult pentru disconfortul pe care il am de fiecare data cand trebuie sa il sun pe proprietar sa il intreb daca pot sa bat un cui sau pot sa schimb culoarea peretilor. Si cel la care stau eu in chirie nu e un om rau, dar doar ideea ca trebuie sa cer voie cuiva, la 32 de ani, sa fac ceva pentru a ma simti bine in incaperea in care stau, ma termina psihic. 

Zilele trecute am primit o noua provocare in cadrul concursului Spring SuperBlog 2018 : sa imi imaginez cum echipa AIA Proiect vrea sa ii ajute pe viitorii proprietari de case cu tot ce poate pentru a intocmi un camin de vis. Mai sunteti cu mine? sau deja ati inceput sa va ganditi fiecare la casa voastra?

Am fost initial pe la banca pentru a afla cam cat costa un credit imobiliar, care este suma maxima pe care o pot lua etc. Cu raspunsul bancii (70.000 de euro pot imprumuta) , am mers la biroul AIA Proiect si i-am rugat sa ma ajute sa imi fac o casa, si sa ma ajute cu tot ce pot ei sa o facem cu tot cu finisaje in 69.000 de euro , ca sa mai am macar bani de pat, saltea si cate ceva prin bucatarie, ca altfel voi sta intr-o casa frumoasa si goala si la propriu si la figurat. Le-am spus ca nu am nici teren, deci daca mi-ar putea spune cam ce ar trebui sa cumpar si la ce sa fiu atenta cand aleg, mi-ar fi de folos.

Andrei, inginerul lor topograf, impreuna cu Raul, arhitectul peisagist, Cristina, inginerul de rezistente si Ioana - arhitectul casei mele, aveau sa aibe grija ca visele mele sa se incadreze in buget.

Mi s-a facut un chestionar, pentru ca, la un proiect de casa trebuie sa stii mai multe decat bugetul. Trebuie sa stii ce functionalitati o sa aibe, daca va fi conectata la o gradina, cati oameni vor locui in ea etc. Eu imi doream o curte micuta de 10mp, 2 dormitoare, un dressing si un living, cu o bucatarie separata si bineinteles  o vie pe deal si piscina, dar, sa nu uitam ca aveam doar 70.000 de euro pentru tot. Ioana a fost foarte draguta si mi-a spus va proiecta o casa pe un nivel, dar va lasa acoperisul in stil mediteranean, pentru ca atunci cand voi avea un buget mai mare sau ajutorul cuiva, sa pot sa vin cu propunere de inaltare. Mi-a spus ca pot sa las in seama lor obtinerea avizelor de construire, pentru ca au experienta cu asa ceva. Si mie mi-a convenit, pentru ca mi se pare foarte greu sa mergi dupa avize, nu doar din punctul de vedere al timpului consumat, ci si din cauza faptului ca nu stii daca cel de la ghiseu este corect, sau daca are in vedere interesele tale cele mai bune.
Eu m-am bazat pe o echipa pregatita: adica daca cineva le-ar fi spus ca e alb, cand ei stiau ca e negru, aveau cunostintele necesare pentru a contrargumenta, iar eu, care nu am nici o pregatire in domeniu, nu as fi putut.
Mi-au spus cum sa imi aleg terenul, cam care e cea mai mica parcela in care m-as putea incadra, si daca intr-o buna zi vreau sa am si piscina, ar trebui sa imi aleg un teren cu cat mai putin pietris.
Gradina? Ce sa mai spun - o minunatie, am sa va chem sa o vedeti cand va fac turul casei. Pana atunci, multumesc mult inca o data AIA Proiect si va recomand oricui cu drag!